Următoarea bătălie a Ucrainei se va da pentru grâu, UE în joc

Articole asemanatoare

Volodimir Zelenski anunță că este disponibil pentru o întâlnire cu Vladimir Putin în Turcia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este deschis...

Începutul sfârșitului pentru Donald Trump. Impactul alegerilor din SUA

Alegerile din Statele Unite se apropie de final, iar...

Elevii blochează din nou liceele din Franța, începând de luni

Liderul unei organizații studențești a anunțat că începând de...

429 de localități, vizate de comasare voluntară. Stoica oferă stimulente pentru comunele care acceptă reforma

Ministrul pentru Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație, Alexandru Stoica,...

Orașul din România care a ajuns de la locul 2 la cea mai mare scumpire a coșului alimentar

Un cetățean din Târgoviște plătea, în august 2022, 79,3...
spot_img
- Ai nevoie de transport aeroport in Anglia? Încearcă Airport Taxi London. Calitate la prețul corect.
- Companie specializata in tranzactionarea de Criptomonede si infrastructura blockchain.
Share

Fermierii din Europa au protestat frecvent în ultimele ani, scoțând tractoarele pe străzi din diverse motive, inclusiv majorarea costurilor combustibilului, concurența neloială a produselor mai ieftine din piețe emergente, constrângerile normelor fitosanitare europene și posibilele reduceri ale Politicii Agricole Comune (PAC).

În acest context complex, un nou element apare: integrarea Ucrainei și a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Suprafață agricolă semnificativă

Chiar și fără a lua în considerare pierderile teritoriale cauzate de invazia rusă, Ucraina are o vastă suprafață agricolă de 32 de milioane de hectare, dintre care 26 de milioane sunt cultivate. Aceasta țară dispune de dublul terenului arabil al Franței, care are 17 milioane de hectare, și de trei ori mai mult decât Spania și Polonia, fiecare cu aproximativ 11 milioane de hectare, conform datelor Băncii Mondiale. Dacă Ucraina devine membră a UE, ar putea deveni cel mai mare producător de cereale și plante oleaginoase din Uniune. Moldova, pe de altă parte, are o suprafață de 1,87 milioane de hectare, dar această situație nu garantează neapărat avantaje pentru moldoveni, deoarece procesul de aderare al Moldovei avansează în paralel cu cel al Ucrainei, beneficiind de pe urma cererii geopolitice generate de candidatura Kievului, dar rămânând supusă evaluării proprii pe baza meritelor. Totuși, Moldova se confruntă cu riscuri și anxietăți asociate cu statutul de candidat mai mic.

Potrivit cercetătoarei Elsa Régnier, capitolul referitor la agricultură este considerat unul dintre cele mai dificile aspecte în procesul de aderare la UE. Acest lucru se datorează importanței critice a PAC în bugetul Uniunii și vulnerabilității sectorului agricol. De asemenea, Comisia Europeană consideră că Ucraina și Moldova vor necesita timp și resurse pentru a se adapta, având în vedere că politicile actuale, inclusiv PAC, trebuie să fie adecvate unei Uniuni extinse.

„Mai greu decât războiul? Decât Holodomorul? Nu cred. Ne vom adapta”, spune cu umor Volodímir Rever, un agricultor din Liov. Mulți fermieri, la fel ca el, au devenit atât victime, cât și soldați ai conflictului generat de Rusia în aceste regiuni fertile.

Solul din Ucraina este recunoscut ca fiind extrem de fertil. Oamenii de știință îl numesc „cernoziom”, datorită culorii sale specifice, rezultată din acumularea de materie organică sub formă de humus, care furnizează nutrienți esențiali plantelor, explică Mijailo Mulenko, cercetător la Rezervația Națională Khortytsya.

Progrese în ciuda dificultăților

În anumite regiuni din centrul Ucrainei, stratul de humus poate atinge grosimi impresionante de până la un metru, ceea ce este remarcabil, spune Mulenko. Această adâncime a humusului îl face mai rezistent la metodele agresive de cultivare, ajutând la menținerea fertilității solului.

Începând cu invazia, situația s-a schimbat semnificativ. La început, avansul tancurilor rusești părea că va fi imposibil de oprit, portul Odesa fiind blocat, ceea ce afecta 80% din exporturile agricole ale Ucrainei. Rachetele au distrus fabricile din Harkiv, iar bombardamentele au vizat în mod deliberat culturile din Cernihiv și Sumî. De asemenea, minele au contaminat terenurile traversate de trupele ruse.

Oportunități și provocări

Cu toate acestea, Ucraina a reușit să mențină controlul asupra portului Odesa, să stabilească noi rute de export pe mare și pe calea ferată, cu ajutorul unor țări precum România și Polonia, și să-și reorganizeze lanțurile logistice și aprovizionarea cu combustibil. „Este ca un alt front de luptă: pâinea este sacra pentru noi, iar semănatul simbolizează viața. Nu vă puteți imagina ce înseamnă pentru ucraineni, care au supraviețuit celor două războaie mondiale și foametei”, afirmă Roman Leshchenko, fost ministru al Politicii Agrare și Alimentației al Ucrainei.

Yves Le Morvan, responsabil pentru lanțurile de aprovizionare în cadrul centrului de studii Agrillées din Franța, subliniază că Ucraina are un capital uman valoros și lanțuri logistice reziliente. „Ucraina dispune de un capital uman interesant și de o reziliență a lanțurilor logistice, comerciale și de procesare”, spune el.

Tensiuni cu vecinii

Însă aceste măsuri au dus la tensiuni cu țările vecine. Ungaria, Polonia și Slovacia au impus interdicții asupra importurilor ucrainene. Dănuț Andruș, un fermier român, a devenit emblematic pentru protestele împotriva produselor ucrainene, în care tractoarele au blocat intrările în București. La acea vreme, Ucraina era acuzată de concurență neloială. Acum, el nu mai este atât de radical în privința integrării Ucrainei și Moldovei. „Nu mi se pare bine, pentru că vor destabiliza piața, dar fiecare popor are dreptul să decidă; dacă respectă regulile, nu am nicio problemă”, afirmă el.

Destabilizarea provocată de intrarea unui producător atât de mare precum Ucraina ar putea fi o oportunitate pentru Comisia Europeană, posibil printr-o reformă masivă a PAC, un proces care a fost discutat timp de ani de zile.

Opțiuni pentru aderarea Ucrainei

Până acum, UE a trecut prin șapte extinderi, cele mai recente având loc în 2007 (România și Bulgaria) și în 2013 (Croația). Dintre acestea, singurele care pot fi comparate cu negocierile actuale, în termeni de relevanță geopolitică și impact agricol, sunt cele din 1986 pentru Peninsula Iberică și cele din 2004 și 2007 pentru Europa Centrală. Extinderea din 1986 a crescut suprafața agricolă a UE cu 30%, iar extinderile din 2004-2007 au adăugat 44%. O extindere care ar include Ucraina, Moldova și Balcanii ar reprezenta 28%. În 1986, era suficientă o ajustare prin prețuri instituționale, în timp ce pentru 2004-2007 a fost necesară o reformă profundă a PAC. Expertul subliniază că, în cazul viitoarei extinderi, nu va fi suficient să se facă modificări minore ale PAC, având în vedere modelul agricol moștenit de Ucraina de la fosta Uniune Sovietică.

El conturează două opțiuni pentru aderare: fie o integrare care să nu fie completă, fie o reformă profundă a PAC, care să includă mecanisme de protecție pe termen lung.

Aderarea Ucrainei și impactul asupra UE

„PAC, așa cum o cunoaștem astăzi, ar putea evolua semnificativ”, afirmă Elsa Régnier, cercetătoare la Sciences Po, menționând că negocierile pentru normele perioadei 2028-2034 au început. Odată cu intrarea Ucrainei, Uniunea Europeană va trebui să decidă dacă va crește bugetul PAC, care reprezintă între 23% și 25% din bugetul european, sau dacă va reduce alocările actuale pentru statele membre, ori să propună Ucrainei o alocare separată de suprafața sa agricolă.

Comisia subliniază că PAC va continua să evolueze, dar va depinde de negocieri. Însă, în ciuda provocărilor, integrarea Ucrainei poate oferi Uniunii Europene o oportunitate geopolitică. Invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea unei Chine agresive subliniază importanța suveranității alimentare. Aderarea Ucrainei, considerată „grânarul lumii”, ar putea poziționa UE ca un actor major în producția și exportul agricol, întărind în același timp opțiunile interne.

„Politica de extindere a UE este, mai mult ca oricând, o investiție geostrategică în pace, stabilitate, influență, competitivitate și securitate pe termen lung”, afirmă un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Provocările Moldovei

Republica Moldova a început deja procesul de integrare, oferind un exemplu util pentru Ucraina. În 2014, Moldova a semnat un Acord de Asociere care include Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), menită să integreze treptat economia sa în piața internă a UE. DCFTA a redus taxe vamale pentru diverse produse și a stabilit un cadru comercial mai stabil. Acest acord a deschis uși pentru producătorii moldoveni, care au reușit să devină principalul furnizor de floarea-soarelui pentru UE în 2025, cu o cotă de 57,5% din piață. De asemenea, UE este principala piață pentru fructele moldovenești.

Cu toate acestea, aceste succese vin cu provocări. DCFTA obligă fermierii moldoveni să se conformeze standardelor europene, ceea ce implică costuri suplimentare. „Noi producem deja conform regulilor Uniunii Europene, dar fără sprijinul de care beneficiază fermierii europeni”, spune Daniel Leahu, fermier din nordul Moldovei. Produsele sale ajung pe piața Uniunii prin intermediari, iar el subliniază că respectarea standardelor duce la costuri mai mari fără a primi compensații corespunzătoare. Rata dobânzii pentru fermierii moldoveni este de 13%, comparativ cu 3-5% pentru fermierii europeni, ceea ce face ca mulți să nu poată suporta costurile adaptării.

Calitatea cerută de piața europeană

Fermierii moldoveni cer ca integrarea să fie însoțită de perioade de tranziție și programe de stat pentru a susține sectorul agricol. „Cine vrea să vândă va vinde. Piața europeană nu ne ia pământul, ne cere calitate. Avem pământ bun și oameni harnici. Restul depinde de cum alegem să jucăm pe o piață mare”, afirmă Ion Tulei, un fermier moldovean.

Tulei a început cu doar 10 hectare de livadă în 2009, dar a trebuit să se adapteze la cerințele internaționale după embargoul impus de Rusia. Acum deține 135 de hectare și o varietate de fructe. „Când intri în acest sistem, înțelegi că nu e vorba doar despre vânzare, ci despre proces și responsabilitate.”

În concluzie, integrarea europeană nu este o promisiune abstractă, ci o realitate pentru cei care au început deja acest proces, aducând beneficii pentru fermierii care nu au făcut acest pas, cum ar fi accesul mai ușor la piețe și reguli clare.

Fermierii din țările candidate se tem de impactul intrării pe piața europeană, unde costurile de producție din Ucraina și Moldova sunt mai mici. Această temere este justificată, dar fermierii din țările candidate se pot găsi uneori într-o poziție mai avantajoasă decât cei din UE. „Piața Uniunii Europene este foarte dură, cu cerințe ridicate privind calitatea și livrările”, spune Dinu Todos, un alt fermier moldovean.

„Fără fonduri de preaderare și perioade de tranziție, agricultura mică și mijlocie va dispărea”, avertizează Alexandru

Sursa articol: https://hotnews.ro/urmatoarea-batalie-a-ucrainei-se-va-da-pentru-grau-daca-ar-adera-la-ue-ucraina-ar-deveni-principalul-producator-de-cereale-si-plante-oleaginoase-din-uniune-2367594

Sursa foto: 女子 正真 / Pexels

web design itexclusiv.ro