Motivele legale aduse în discuție
Un fost membru al Curții Constituționale a detaliat de ce referendumul pe teme de justiție propus de Nicușor Dan nu poate fi realizat, citând diverse motive legale. În primul rând, legislația în vigoare nu permite organizarea unui referendum pe subiecte care sunt de competența exclusivă a Parlamentului sau Guvernului. Justiția, fiind un domeniu reglementat prin acte normative organice, se supune acestei reglementări. De asemenea, legislația referitoare la referendum detaliază clar temele ce pot fi supuse consultării populației, iar reforma sistemului judiciar nu se regăsește printre acestea. Un alt argument juridic este acela că un referendum consultativ nu poate schimba sau influența direct cadrul legislativ existent, ci doar exprimă o opinie generală a cetățenilor, care nu este obligatorie pentru autoritățile competente.
Restricțiile constituționale
Dintr-o perspectivă constituțională, organizarea unui referendum pe subiectul Justiției generează numeroase probleme semnificative. Constituția României definește clar domeniile în care consultarea populară este permisă și limitele acesteia. Orice inițiativă de referendum trebuie să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și separația puterilor în stat. Justiția, având statut de putere independentă, nu poate fi supusă voinței populației exprimate printr-un referendum care încalcă aceste principii. În plus, Curtea Constituțională joacă un rol esențial în a asigura conformitatea oricărei inițiative legislative sau de consultare populară cu Constituția, iar un referendum pe o temă care ar putea afecta funcționarea sistemului judiciar ar putea fi considerat neconstituțional. De asemenea, Constituția prevede că anumiți subiecți, precum cei referitori la suveranitate, integritate națională și funcționarea autorităților publice, nu pot fi supuși referendumului, iar cedarea influenței asupra justiției printr-un astfel de demers ar putea contraveni acestor reglementări. De aceea, restricțiile constituționale reprezintă un obstacol major în calea desfășurării unui referendum în domeniul justiției, susținând ideea că un asemenea demers este nu doar greu de realizat, ci și problematic din punct de vedere legal și constituțional.
Consecințele asupra sistemului judiciar
Un referendum în domeniul Justiției ar putea genera consecințe considerabile asupra sistemului judiciar, atât din perspectiva funcționării independente, cât și a percepției publice. În primul rând, inițierea unui astfel de demers ar putea exercita presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, afectându-le independența și abilitatea de a lua decizii obiective. Sistemul judiciar trebuie să funcționeze fără intervenții externe, iar un referendum ar putea sugera că deciziile judecătorilor ar trebui să fie influențate de opinia publică, ceea ce contravine principiului independenței justiției.
În al doilea rând, un referendum pe această temă ar putea conduce la polarizarea opiniei publice, generând tensiuni între diversele ramuri ale puterii și între cetățeni. Dacă rezultatul referendumului ar fi privit ca un mandat pentru reforme rapide și radicale, ar putea să apară așteptări nerealiste în rândul populației, ceea ce ar putea genera dezamăgire și neîncredere în sistemul judiciar în cazul în care aceste așteptări nu sunt satisfăcute.
În plus, desfășurarea unui referendum în domeniul Justiției ar putea destabiliza reformele deja în curs. În loc să susțină un proces de reformă bine fundamentat și bazat pe consultări cu experți, un astfel de demers ar putea introduce incertitudine și inconsecvență în aplicarea politicilor judiciare. Aceasta ar putea cauza întârzieri și dificultăți suplimentare în implementarea reformelor necesare pentru îmbunătățirea sistemului judiciar.
Prin urmare, impactul asupra sistemului judiciar ar fi complex și potențial dăunător, compromițând eforturile de a asigura o justiție echitabilă și eficientă. Este crucial ca orice inițiativă de reformă în justiție să fie temeinică și să respecte principiile statului de drept, evitându-se demersurile care ar putea submina funcționarea corectă a sistemului judiciar.
Reacții și păreri din partea specialiștilor
Experții din domeniul juridic și constituțional și-au manifestat preocupările față de inițiativa organizării unui referendum în Justiție, subliniind complexitatea și riscurile pe care acesta le-ar prezenta. Anumiți specialiști au atenționat că un referendum ar putea crea un precedent periculos, în care deciziile privitoare la funcționarea sistemului judiciar ar fi deferite voinței populare, prejudiciind principiile fundamentale ale statului de drept.
De asemenea, specialiștii au observat că un astfel de referendum ar putea fi perceput ca o formă de presiune politică asupra justiției, ceea ce ar putea afecta independența și imparțialitatea acesteia. În contextul actual, unde încrederea în instituțiile publice este deja fragilă, o astfel de inițiativă ar putea amplifica neîncrederea și ar putea provoca tensiuni suplimentare între puterile statului.
Anumiți analiști au subliniat că reforma justiției ar trebui să reprezinte un proces bine gândit, bazat pe consultări cu experți și studii de impact, nu pe decizii luate sub presiunea opiniei publice. Aceștia au argumentat că soluțiile durabile pentru îmbunătățirea sistemului judiciar trebuie să fie formulate în cadrul instituțional existent, prin dialog și cooperare între toate părțile implicate.
Pe de altă parte, există și opinia că un referendum ar putea oferi o oportunitate cetățenilor de a-și exprima părerile cu privire la direcția în care ar trebui să evolueze reforma justiției. Totuși, aceștia recunosc că o astfel de consultare ar trebui să fie bine reglementată și să respecte limitele impuse de cadrele legale și constituționale, pentru a preveni derapajele care ar putea compromite integritatea sistemului judiciar.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
