Mărturii din interiorul Curții de Apel
Conducerea Curții de Apel București a făcut publice informații despre atmosfera și dinamica din cadrul instituției pe parcursul mandatului Laurei Codruța Kovesi la Direcția Națională Anticorupție. Aceasta a evidențiat că mediul de lucru era extrem de stresant, cu o presiune continuă asupra judecătorilor de a urma anumite directive externe. Mărturiile sale arată cum judecătorii se aflau adesea în situații delicate, fiind nevoiți să decidă în condiții de stres intens și sub influența unor factori exteriori care nu ar fi trebuit să influențeze actul de justiție. În ciuda acestor dificultăți, conducerea Curții de Apel a subliniat că mulți colegi au încercat să-și mențină integritatea și să acționeze conform conștiinței profesionale. De asemenea, a observat că a existat un sentiment general de neîncredere și frică, care a afectat nu doar calitatea muncii, ci și relațiile interumane din instituție. Această atmosferă de nesiguranță și presiune a fost resimțită la toate nivelurile, de la personalul auxiliar până la judecători, generând un climat de muncă greu de administrat.
Interacțiunea cu procuroarea DNA
Întâlnirea cu o procuroare DNA a fost un moment semnificativ care a scos în evidență influențele externe asupra justiției. Șefa Curții de Apel București a relatat cum, într-o zi obișnuită, o procuroare de la DNA a intrat în biroul ei și i-a indicat ceea ce trebuia să decidă într-un caz aflat în lucru. Această întâlnire a fost nu doar neașteptată, ci și extrem de perturbatoare, constituind o violare evidentă a independenței judiciare. Judecătoarea a descris cum procuroarea a adoptat un ton autoritar și a exercitat presiuni directe, încercând să influențeze decizia într-un mod care contrazice principiile fundamentale ale justiției. Această interacțiune a fost un exemplu clar al modului în care unii reprezentanți ai DNA încercau să impună voința lor în procesele judiciare, subminând încrederea în sistemul judiciar. Șefa Curții de Apel a subliniat că asemenea practici erau mai frecvente decât ar fi fost dorit să se recunoască public și au avut un impact de lungă durată asupra percepției judecătorilor cu privire la rolul și responsabilitățile lor. În fața acestor presiuni, păstrarea integrității și independenței reprezenta o provocare constantă pentru cei care doreau să respecte jurământul profesional și să asigure justiția echitabilă și imparțială.
Presiuni și influențe asupra deciziilor judiciare
Șefa Curții de Apel București a descris cum presiunile și influențele asupra deciziilor judiciare au devenit o constantă în perioada respectivă. A explicat cum anumite persoane din afara sistemului judiciar încercau să se implice în procesele de decizie, utilizând diverse metode pentru a obține un rezultat dorit. Aceste intervenții nu erau întotdeauna directe sau manifeste, dar se manifestau prin diverse forme de intimidare și manipulare, de la sugestii subtile până la amenințări voalate. În plus, exista o presiune constantă de a alinia deciziile judecătorilor cu așteptările unor entități externe, generând astfel un conflict intern semnificativ pentru judecători, care se aflau între dorința de a-și păstra integritatea profesională și necesitatea de a face față acestor influențe. Ea a menționat că unele dintre aceste presiuni veneau sub forma unor recomandări „binevoitoare” din partea unor persoane influente, care încercau să se asigure că hotărârile instanței ar fi în concordanță cu interesele lor. Aceste practici, a subliniat șefa Curții de Apel, au afectat grav încrederea publicului în sistemul de justiție, generând o percepție de corupție și lipsă de imparțialitate. Ea a concluzionat că, în ciuda acestor presiuni, mulți judecători au continuat să lupte pentru a menține standardele etice și pentru a proteja independența justiției, deși adesea cu costuri personale și profesionale semnificative.
Reflecții asupra conducerii lui Kovesi
Reflecțiile referitoare la conducerea lui Kovesi au fost caracterizate de o evaluare atentă a modului în care aceasta a influențat dinamica instituțională și percepția publică asupra justiției. Pe perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus DNA, s-a observat o schimbare semnificativă în modul de gestionare a cazurilor de corupție, cu o accentuare a eficienței și a rezultatelor rapide. Cu toate acestea, șefa Curții de Apel a subliniat că această abordare a venit împreună cu numeroase provocări și controverse, incluzând acuzații de abuz de putere și presiuni asupra magistraților. A menționat că, deși intențiile de a combate corupția erau legitime și necesare, metodele utilizate au generat tensiuni și au dus la polarizarea opiniei publice. De asemenea, a existat o percepție crescândă că DNA-ul, sub conducerea lui Kovesi, a depășit uneori limitele legale, afectând astfel încrederea în imparțialitatea și independența sistemului judiciar. Șefa Curții de Apel a remarcat că, în ciuda criticilor, Kovesi a reușit să atragă atenția asupra corupției la nivel național și internațional, și să impulsioneze o serie de reforme esențiale în justiție. Totuși, a avertizat că succesul acestor eforturi depinde de respectarea strictă a principiilor statului de drept și de asigurarea unei justiții echitabile pentru toți cetățenii, fără influențe externe sau intervenții nejustificate. Aceste reflecții subliniază importanța echilibrului între combaterea eficientă a corupției și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale individului.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
