Războaiele, inegalitățile, criza climatică și inteligența artificială sunt interconectate printr-o întrebare esențială, conform lui António Guterres: cine deține puterea și cum o utilizează?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă diferită față de cea a secretarului general, așa cum subliniază Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
În ultimul său discurs adresat Adunării, António Guterres a descris crizele actuale ca fiind aspecte ale aceleași dileme globale. Problema puterii se află în centrul războiului, inegalității, urgenței climatice și dezvoltării tehnologiei AI: cine o deține, cine este exclus și în ce mod este utilizată.
Transformările puterii
Guterres a evidențiat trei schimbări semnificative. Un număr de noi actori economici, politici și tehnologici au apărut între state, iar puterea se îndreaptă tot mai mult de la guverne către un grup restrâns de corporații și indivizi. În plus, oamenii încep să transfere puterea către mașini, în contextul în care agenții AI devin capabili să acționeze în moduri imprevizibile, iar armele autonome devin o realitate militară.
“Organizația Națiunilor Unite există pentru că puterea necesită reguli, iar umanitatea are nevoie de un loc unde puterea să răspundă principiilor.”
— António Guterres, Secretar General ONU
Aceste modificări pun la încercare modul în care este exercitată puterea în privința războiului și păcii, gestionării resurselor, oportunităților, politicilor climatice și tehnologiilor cu impact asupra societății.
Discuții despre inegalitate și inteligența artificială
Tema dezbaterii de anul acesta a fost „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care răspunde nevoilor tuturor”. Guterres a subliniat că instituțiile globale reflectă încă raporturi de putere dintr-o epocă anterioară. Aproximativ o oră mai târziu, Donald Trump a prezentat viziunea sa despre putere și utilizarea acesteia.
Diferențele în privința inteligenței artificiale au fost evidente. Guterres a inclus tehnologia AI printre marile provocări, în timp ce Trump a propus redenumirea acesteia în „superinteligență”, respingând în același timp avertismentele legate de posibilele consecințe negative ale acesteia.
Premierul britanic, Andy Burnham, a anunțat că Regatul Unit va conduce eforturile internaționale pentru stabilirea unor standarde globale în domeniul AI. Noul grup științific al ONU nu poate impune reguli, dar poate aduce guvernele și experții împreună pentru a discuta problemele ce trebuie abordate.
“Președintele Trump declară că Statele Unite resping în totalitate orice încercare de a construi un sistem globalist care să reglementeze inteligența artificială.”
— CBS News
În ceea ce privește inegalitatea, Guterres a abordat subiectul accesului la oportunități și resurse. Țările în dezvoltare, afectate de datorii și excluse de la finanțarea accesibilă, funcționează într-un sistem creat în anii 1940, iar reforma acestuia ar trebui să se concentreze pe echitate și reprezentare.
Problemele climatice și conflictul din Gaza
Guterres a descris energia regenerabilă ca o oportunitate de redistribuire a puterii, subliniind că „soarele nu aparține nimănui”. În contrast, Trump a menționat schimbările climatice doar pentru a le eticheta drept înșelătorii ale adversarilor săi.
Gaza a fost un alt subiect comun în discursurile lor, Guterres accentuând distrugerile și nevoia de acces umanitar, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca o realizare, deși procesul este blocat.
Referitor la Iran, Trump a menționat atât posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, cât și dorința de a anihila Republica Islamică. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile din noiembrie.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că țara sa a fost atacată cu tehnologie avansată, dar că nu s-a supus. El a subliniat că au existat răspunsuri, dar fără a afecta civilii.
Negocieri în afara Adunării Generale
În timp ce liderii își expuneau opiniile public, diplomația continua în întâlniri separate. Trimișii lui Trump au purtat discuții cu oficiali iranieni, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump pentru prima dată din luna iulie, dar întâlnirea nu a dus la un acord concret.
Întâlnirile din marja Adunării Generale pot aduce totuși rezultate. De exemplu, în 2013, Statele Unite și Rusia au convenit asupra unui cadru pentru eliminarea armelor chimice din Siria. De asemenea, în 2015, Consiliul de Securitate a susținut acordul nuclear cu Iranul.
Guterres a propus un răspuns la schimbările din raporturile de putere, denumindu-l „multipolaritate în rețea”, sugerând o lume cu multiple centre de influență. La peste opt decenii de la înființare, ONU continuă să ofere unui forum liderilor din state rivale, facilitând dialogul și păstrarea canalelor diplomatice deschise.
El a încheiat apelând la respectarea puterii legii față de legea celor puternici, lăsând viitorul în mâinile succesorului său, care va avea de înfruntat provocări semnificative într-o lume în schimbare rapidă.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Inquam Photos
