Resentimentele politice au prins avânt în estul Germaniei, iar vest-germanii se confruntă, de asemenea, cu dileme importante.
Recent, Magnus Brechtken, director adjunct al Institutului de Istorie Contemporană din München, a acordat un interviu publicației FAZ, care a stârnit un interes considerabil. În cadrul acestuia, el a discutat despre nemulțumirile est-germanilor și despre tendința lor de a vota pentru AfD din cauza resentimentelor față de vest.
Brechtken a explicat că plângerile est-germanilor, care persistă de 36 de ani, sunt acum mai mult emoționale decât raționale, sugerând că aceste sentimente sunt rezultatul unei analize incomplete a situației. El a afirmat că vestul Germaniei a demonstrat în ultimele decenii o mai bună înțelegere a democrației și a gestionării extremismului, în timp ce est-germanii au avut o predispoziție înnăscută către soluții autoritare.
Carolin Würfel, o scriitoare și jurnalistă, a subliniat că este greu de spus cât din afirmațiile lui Brechtken sunt fapte istorice și cât sunt opinii personale, dar consideră că acesta a avut dreptate în anumite privințe.
Originea AfD și atracția sa în Est
Furia est-germanilor față de vest, popularitatea AfD și recentul succes al partidului în alegerile din Saxonia-Anhalt ar trebui să ne facă să ne reamintim câteva aspecte istorice și să ne punem întrebări esențiale. AfD a fost fondat în vestul Germaniei, iar conducerea sa provine în mare parte din landuri vestice. Este important să ne întrebăm nu doar ce îi atrage pe est-germani către acest partid, ci și ce anume îi determină pe unii vest-germani să sprijine o astfel de mișcare și să își îndrepte atenția către est.
Landurile vest-germane, care au susținut că au realizat denazificarea, trebuie să își analizeze la fel de urgent motivele pentru care fascinația față de extremism continuă să existe. De asemenea, este necesar să ne întrebăm de ce nu există structuri eficiente care să contracareze ascensiunea partidelor de extremă dreaptă, menționează Würfel.
Nemulțumirea din 1989 și consecințele sale
În 1989, mulți est-germani aspirau la o soluție între socialism și capitalism, iar reunificarea nu era întotdeauna privită ca o opțiune ideală. Ulterior, gestionarea rapidă a procesului de reunificare a lăsat o impresie de haos. Treuhand, agenția responsabilă cu privatizarea economiei fostei RDG, a dus la dispariția a 94% dintre companiile est-germane, lăsând în urmă milioane de oameni fără locuri de muncă.
Între 1990 și 1991, est-germanii au ieșit din nou în stradă, dar acum împotriva percepției de ocupație din partea vestului. Ei au cerut alegeri noi și renegocierea unor acorduri care le-au afectat negativ viața. Detlev Karsten Rohwedder, șeful Treuhand, a fost întrebat dacă se teme de o nouă revoluție în est, semn că nemulțumirea era profundă.
Acum, acești est-germani, considerați „copii” în raport cu vestul, s-au maturizat, dar continuă să fie marcați de experiențele lor din trecut. Ulrich Siegmund, reprezentantul AfD în Saxonia-Anhalt, s-a născut în anul reunificării.
Mesajul AfD care rezonează în Est
Unul dintre principalele mesaje ale AfD este recâștigarea controlului, iar evenimentele recente din Saxonia-Anhalt reflectă dorința est-germanilor de a se afirma în fața vestului. Siegmund a afirmat într-o conferință de presă că rezultatul alegerilor arată că locuitorii din Saxonia-Anhalt nu mai acceptă să fie tratați cu superioritate.
Aceste cuvinte au rezonat profund cu alegătorii, mulți dintre ei nefamiliarizați cu programul AfD, dar care se simt validați prin mesajul de recunoaștere a nemulțumirilor lor. Campania a inclus întâlniri comunitare unde oamenii au fost invitați să se simtă parte dintr-o comunitate, dându-le sentimentul că „contează”.
Deși mulți nu realizează că AfD nu va îmbunătăți condițiile de viață în est, partidul le oferă oamenilor atenție și validare în schimbul votului, ceea ce este esențial în acest moment.
Consecințele votului pentru AfD
AfD, născut în vest și sprijinit de est, aspiră acum la puterea națională. Programul său se bazează pe concepte pe care Germania a trebuit să le depășească, precum rasismul și superioritatea națională. Aceste probleme nu sunt doar regionale, ci afectează toți cetățenii germani și trebuie să fie o preocupare comună.
Un vot pentru AfD reprezintă un vot pentru aceste convingeri, indiferent de motivele care stau la baza acestuia. În aprilie 1932, Partidul Nazist a obținut un succes similar în Saxonia-Anhalt, ceea ce ar trebui să ne facă să reflectăm asupra lecțiilor învățate.
Indiferent de ce va urma, trebuie să recunoaștem că am fost avertizați, concluzionează Würfel.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/politica/de-ce-multi-est-germani-voteaza-afd-nu-este-o-ispita-mostenita-din-dictatura
Sursa foto: Inquam Photos
