Premierul canadian Mark Carney se află în discuții cu lideri europeni pentru a promova o colaborare mai strânsă între Canada și Uniunea Europeană, ca urmare a deteriorării relațiilor comerciale cu Statele Unite.
Proiectul nu implică o aderare formală a Canadei la UE, dar Carney a sugerat o abordare ambițioasă, afirmând că țara ar putea deveni un „membru asociat al Uniunii Europene”, conform The Wall Street Journal.
Acest statut este inexistent în prezent și servește mai degrabă ca o formulă politică pentru un parteneriat extins care ar apropia Canada de piața, programele și politica de securitate ale UE, fără a o face membră oficială.
Motivațiile Canadei de a căuta alternative
De-a lungul decadelor, economia Canadei a fost strâns legată de cea a Statelor Unite, cu aproximativ două treimi din exporturi îndreptându-se spre piața americană. Tensiunile comerciale generate de administrația Trump și eșecurile în negocierile cu Washingtonul au determinat Ottawa să caute noi piețe și parteneriate.
Carney vizează transformarea Canadei dintr-o țară concentrată pe America de Nord într-un partener transatlantic pentru Europa, având discuții private cu majoritatea liderilor europeni, conform WSJ.
Inițiativa beneficiază de sprijinul diplomaților canadieni și al unui grup restrâns de consilieri ai premierului, inclusiv membri ai unui club de lectură din Ottawa, care păstrează confidențialitatea discuțiilor, aplicând „regula Fight Club”: ceea ce se discută în grup rămâne în grup.
Aspectele potențiale ale parteneriatului
Discuțiile dintre Canada și UE se axează pe mai multe domenii strategice:
- energie și minerale esențiale;
- apărare și producție militară;
- inteligență artificială;
- baterii și semiconductori;
- cercetare științifică;
- infrastructură digitală și comunicații;
- mobilitatea studenților și a angajaților.
Una dintre propuneri ar putea fi reducerea barierelor comerciale pentru produsele și tehnologiile esențiale. Canada ar putea obține un acces mai facil la piața unică europeană în anumite domenii, în timp ce companiile europene ar avea acces la resursele și industria canadiană.
Ambele părți analizează și opțiunea simplificării procesului de obținere a permiselor de muncă și ședere pentru canadieni în UE, precum și participarea studenților canadieni în cadrul programului Erasmus.
Colaborarea în domeniul tehnologic
Canada și statele europene caută să își reducă dependența de marile companii americane de tehnologie și de infrastructura acestora. Printre ideile discutate se numără interconectarea rețelelor de cercetare, dezvoltarea unor sateliți și centre de date comune, precum și instalarea unor noi cabluri submarine între cele două continente.
Scopul ar fi crearea unei infrastructuri digitale mai sigure, asupra căreia Canada și Europa să aibă un control mai mare.
Conform WSJ, unii oficiali implicați în discuții au renunțat la utilizarea Gmail și WhatsApp pentru comunicații sensibile, din cauza neîncrederii în platformele digitale americane.
Resurse energetice pentru Europa
Canada este un important producător de petrol, gaze, uraniu, minerale critice și îngrășăminte, iar guvernul condus de Carney intenționează să dezvolte rute pentru a facilita transportul acestor resurse către Europa. Printre proiectele analizate se numără utilizarea spărgătoarelor de gheață și dezvoltarea transportului prin Pasajul de Nord-Vest, care traversează Arhipelagul Arctic Canadian.
Implementarea acestor planuri este complexă și costisitoare, deoarece infrastructura de transport din Canada a fost concepută în principal pentru relațiile cu Statele Unite, iar redirecționarea unor cantități semnificative de energie și materii prime către Europa ar necesita noi porturi, conducte, terminale și nave.
Guvernul canadian a anunțat deja investiții de peste 11 miliarde de dolari canadieni pentru construirea a șase spărgătoare de gheață pentru Garda de Coastă.
Progresele în domeniul apărării
Cooperarea militară între Canada și UE a trecut de stadiul de proiect. În februarie 2026, Canada a devenit prima țară din afara Europei care s-a alăturat programului SAFE, un mecanism european destinat achizițiilor comune pentru apărare, cu un buget de 150 de miliarde de euro.
Acest parteneriat oferă companiilor canadiene acces la proiectele europene și permite achiziționarea de echipament militar din Europa. Până acum, peste 70% din cheltuielile canadiene pentru achiziții militare externe erau direcționate către Statele Unite.
Ottawa ia în considerare reducerea comenzilor pentru avioanele F-35 americane și achiziționarea de aeronave Gripen, fabricate de compania suedeză Saab.
Canada a selectat compania germană ThyssenKrupp Marine Systems ca furnizor preferat pentru achiziția a până la 12 submarine convenționale, cu o valoare estimată la zeci de miliarde de dolari. Contractul nu este finalizat și urmează negocierile comerciale și tehnice înainte de semnarea acordului final. Primele patru submarine ar trebui să fie livrate până în 2034.
„Al 28-lea stat al UE, nu al 51-lea stat american”
Președintele Finlandei, Alexander Stubb, un lider european cu care Carney discută frecvent, a formulat apropierea într-o manieră provocatoare: „Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”
Această afirmație răspunde, de asemenea, declarațiilor repetate ale lui Donald Trump, care a sugerat transformarea Canadei în al 51-lea stat american.
Carney a exclus anterior posibilitatea unei aderări oficiale la UE, având în vedere că tratatele europene permit solicitarea aderării doar de către un „stat european”, ceea ce Canada nu este din punct de vedere geografic.
Totuși, un parteneriat special, negociat în afara procedurii de aderare, rămâne o posibilitate. Canada este deja implicată în programe europene de apărare și are din 2017 un acord comercial extins cu UE.
Provocările unei apropiere rapide
Translatarea centrului de greutate economic de la SUA către Europa nu se poate realiza rapid. Piața americană este aproape, vastă și conectată cu Canada prin lanțuri de producție dezvoltate de-a lungul decadelor.
Economia Uniunii Europene progresează mai lent în comparație cu cea americană, iar transportul mărfurilor peste Atlantic implică costuri mai mari. Europa nu poate înlocui complet Statele Unite ca destinație pentru exporturile canadiene.
Există și dificultăți interne în cadrul UE. Acordul comercial CETA, semnat de Canada și Uniunea Europeană cu aproximativ un deceniu în urmă și aplicat provizoriu din 2017, încă nu a fost ratificat de toate statele membre. Conform Comisiei Europene, zece țări trebuie să finalizeze ratificarea: Belgia, Bulgaria, Cipru, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Polonia și Slovenia.
Bruxelles-ul trebuie să evite crearea impresiei că oferă Canadei toate avantajele pieței unice, fără a impune obligațiile care revin statelor membre. O abordare prea favorabilă ar putea genera cereri similare din partea altor parteneri ai UE.
În Canada, apropierea ar putea genera tensiuni, în special în Alberta, provincie dependentă de industria petrolieră, unde există o opoziție semnificativă față de reglementările de mediu europene. De asemenea, Quebecul ar putea privi cu reticență orice angajament care implică cedarea unor competențe de reglementare.
O colaborare, nu un „divorț” de Statele Unite
Planul lui Carney este semnificativ, dar nu sugerează o rupere a legăturilor dintre Canada și Statele Unite. Cele două economii rămân strâns integrate, iar cele două țări continuă să colaboreze în cadrul NATO și să împartă responsabilitățile de apărare ale continentului nord-american prin NORAD.
Obiectivul realist este reducerea dependenței excesive de Washington. Canada caută să își diversifice opțiunile pentru exporturi, tehnologie, apărare și energie, pentru a preveni ca o decizie a Casei Albe să provoace un impact major asupra economiei canadiene.
„Membru asociat al UE” nu reprezintă în prezent un statut juridic sau o ofertă oficială din partea Bruxelles-ului, ci denumește o ambiție politică: stabilirea unei relații suficient de strânse pentru ca Canada să funcționeze, în domeniile strategice, ca o țară transatlantică.
Dacă inițiativa va avansa, ar putea crea un precedent pentru un nou tip de asociere cu UE pentru statele democratice care doresc acces la proiectele și piața europeană, fără a avea intenția de a deveni membre.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/al-28-lea-stat-al-ue-nu-al-51-lea-stat-american-marea-repozitionare-pregatita-de-canada
Sursa foto: Inquam Photos
